Dupa lungi discutii in care s-a incecat sa se gaseasca cea mai buna aranjare pentru a pleca spre Trofeu, s-a hotarat plecarea cu 2 masini si 6 oameni, urmand sa recuperam inca 2 de pe drum. Trebuia sa pornim la ora 6 seara, dar cu sedinte neprevazute am plecat la 7 seara. Urmand sa facem 7 ore pana la locatie Stejaru – Langa Farcasa in Piatra Neamt.
Si cata nevoie era de aceasta iesire, cel putin eu aveam nevoie sa fug de oras cat mai departe posibil, dar nu am dreptul sa ma plang.
Am oprit la Focsani si am recuperat oamenii ce ne asteptau de pe la ora 3-4. Prin Piatra -Neamt au inceput serpentinele si mersul cu atentie, era deja intuneric si ne aminteam de anul trecut ca drumul era dificil, dar acum era reparat, ceea ce ne-a mai ajutat putin.
Iata-ne la 2 dimineata la locatia cupei. Am fost intampinati cu paine si sare si desigur ceva tarie. Eram infometati asa ca ce putea fi mai bun decat niste paine proaspata si bautura care se tot turna in pahare :)))
Am pus corturile in locul special ales si pregatit de Nea Ilie :D, apoi am fugit repede la focul de tabara ca sa mai prindem nebunii frumosi ce nu au renuntat sa cante nici la acea ora. Am rezistat pana la 4, iar unii dintre noi pana la 6. Trezit la si plecat in traseu la 10. Oare cum au rezistat?
Pe traseu era plin de flori, de un verde al ierbii inca proaspat si de oameni. Mariana ma surprindea pe mine zambind, iar eu pe ea, chiar daca ea nu-si dadea seama. Frumoasa ambitie , de a urca pe munte dupa 2 ore de somn.
Proba surpriza m-a distrat, cu toate ca am avut emotii pentru copii pe care trebuia sa-i caram pe o targa improvizata dintr-un sezlong. Ne-a speriat porcul mistret, a trebuit sa folosesc ca momeala o coada de soparla (ceilalti au nimerit rame), la inceput nu intelegeam ce e in paharul meu, mi s-a parut ce e un sarpe foarte mic.
Am fost si in orientare, oboseala se simtea din ce in ce mai tare, am hotarat la un moment dat sa evitam poteca si sa o luam direct prin padure pentru a scurta drumul dintre 2 posturi. Atunci am gasit si o fraguta, tot atunci am alunecat si am cazut intr-o mare de urzici, motiv pentru care mana mea stanga era umflata pe alocuri :))). Noroc de pantalonii lungi.
Am alergat la crosul de fete cu energie f putina deja.
Am hotarat ca e mai bine sa dormim o ora inainte de cultural, ceea ce am si facut. apoi trezirea si pregatirea de cultural. Ideile veneau, eu aveam emotii pentru poezia ce trebuia sa o recit. Cu multe emotii si reluarea poeziei pentru ca nu ma auzeam, am reusit sa recit, lucru pe care nu-l mai facusem de 8 ani (Nu am sa pun la socoteala Povestile Macinului unde mai mult a fost pentru distractie). Cea mai simpatica faza din cultural a fost cand am cantat Masa e mare 12 coti, si in fata noastra a aparut o masa f lunga, Nu intelegeam niciunul ce se intampla, apoi am observat ca a inceput sa o masoare (ca sa vada daca e de 12 coti :)) ), Am intrat in joc si ne-am asezat la ea, continuand cantecul.
Am considerat ca a fost un cultural intre prieteni, am fost cu totii ceva mai relaxati, ceea ce ne-a permis sa ne distram si mai mult: cu albatrosi raniti, reclame si reluari de meciuri (ca tot e campionatul anul acesta).
Au cantat 4 oameni cu cate o chitara fiecare, ceea ce se intampla foarte rar, CALEnDar au fost si ei si ne-au amintit de ceea ce inseamna patriotism si prietenie.
Una peste alta a fost o iesire reusita cu mult folk si prieteni.