Drumeţie către Vârful Zboina Neagră şi zăpezile sfârşitului de martie

E cam greu să rezumi în câteva cuvinte o ieşire cu Albatroşii… dar o să mă străduiesc. După plimbarea din Munţii Macin, unde am fost în căutarea ghioceilor, Soveja a însemnat pentru mine o trecere la nivelul următor.

Am pornit la drum sâmbătă, dis-de-dimineaţă, cu multă energie şi cu soarele în suflet, sfidând parca vremea care nu se arăta prea prietenoasa cu noi. Odată ajunşi la destinaţie a şi început aventura. Până în vârful Zboina Neagră, la cota 1350 m, şi apoi pe drumul de întoarcere, traseul a fost plin de senzaţii 🙂. De la nămol am trecut la zone în care zăpada ne ajungea până la genunchi. Am văzut urme de urs care mă făceau să simt un fior rece pe şira spinării. Ne-am oglindit în Lacul Verde care crea un peisaj de poveste. Am admirat priveliştile uimitoare şi am încercat să imortalizez tot ceea ce îmi încânta privirea. Toate erau îmbinate astfel încât să-ţi anime sufletul şi să-ţi trezească simţurile.

Dacă mai adăugăm la cele de mai sus voia bună, atmosfera prietenoasă, o chitară, bancurile şi poveştile oamenilor în a căror vocabular nu există cuvântul monotonie… putem spune că am găsit reţeta unui weekend perfect.

Abia aştept următoarea provocare!

Alina Docan

Această prezentare necesită JavaScript.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.